Conform prevederilor art. 14 din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, primăria localităţii asigură, prin mijloacele avute la dispozitie, desfăşurarea activităţilor de informare şi educaţie antiincendiu a populaţiei.
Astfel, conform prevederilor OUG nr. 195/2005 modificată şi aprobată prin Legea nr. 265/2006 privind protecţia mediului, deţinătorii legali de terenuri „nu ard miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă”.
De asemenea, arderea miriştilor şi a resturilor vegetale este strict interzisă dacă nu se impune ca o măsură de carantină fitosanitară, pentru prevenirea răspândirii unor boli sau dăunători specifici.
De aceea, Agenţiile pentru Protecţia Mediului vor emite, la solicitarea deţinătorilor legali de terenuri, acceptul pentru desfăşurarea activităţii de incendiere doar în cazurile care se încadrează în situaţia sus menţionată şi în baza următoarelor acte:
– Act doveditor de la Direcţia Fitosanitară privind prezenţa bolilor sau daunătorilor pe terenurile ce fac obiectul solicitării;
– Adresa prin care a fost informată primăria pe raza căreia se află situat terenul.
Trebuie menționat faptul că există măsuri de prevenire și combatere a răspândirii unor boli și dăunători specifici la plante, fără a se recurge la incendierea miriștilor și a resturilor vegetale, dintre care amintim:
– respectarea tehnologiei de cultură
– rotația culturilor
– măsuri de igienă culturală
– efectuarea tratamentelor fitosanitare la avertizare
– distrugerea resturilor vegetale prin mijloace mecanice.
Arderea miriştilor provoacă multe efecte negative solului. În primul rând, odată cu arderea resturilor vegetale, se distruge şi microfauna folositoare de la suprafaţa solului. Un alt efect negativ datorat arderilor îl reprezintă evaporarea apei din stratul superior al solului, iar prin crăpăturile rezultate se va pierde de asemenea şi apa din adâncime. Din păcate aceasta este cea mai întâlnită practică în activităţile de igienizare a terenurilor.
Înainte de începerea lucrărilor de incendiere a miriştilor se va transmite la Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu data, intervalul orar şi locul în care se intenţionează să se facă aceste lucrări şi se va informa serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă al localităţii.
Arderea miriştii se face cu respectarea următoarelor prevederi generale:
– condiţii meteorologice fără vânt;
– parcelarea miriştii în suprafeţe de maximum 10 ha, prin fâşii arate;
– izolarea zonei de ardere faţă de căi de comunicaţii, construcţii, culturi agricole vecine, instalaţii, fond forestier, prin executarea de fâşii arate;
– desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;
– asigurarea până la finalizarea arderii a personalului de supraveghere şi stingere a eventualelor incendii;
– asigurarea pentru suprafeţe de ardere mai mici de 5 ha a substanţelor şi mijloacelor de stingere necesare;
– asigurarea, în cazul suprafeţelor de ardere mai mari de 5 ha, a unui plug, a unei cisterne cu apă, a mijloacelor de tractare şi a personalului de deservire;
– arderea miriştii, în cazul terenurilor în pantă, pornind din partea de sus a pantei.
Pentru prevenirea unor eventuale accidente de circulaţie ca urmare a scăderii vizibilităţii în timpul utilizării focului deschis, lucrările de igienizare se vor efectua prin prezenţa permanentă a unei persoane în zona drumurilor publice.
Utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile cu pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton, asfalt, bitum, ulei etc.
La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se predă de către executant emitentului.
Nerespectarea prevederilor de mai sus constituie contravenţie iar arderea miriştilor, stufului, tufărişului şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare sau cu amendă.
Legea nr. 265/2006 prevede amenzi pentru arderea miriştilor fără acceptul Agenţiei pentru Protecţia Mediului cuprinse între 3.000 şi 6.000 de lei pentru persoanele fizice şi între 25.000 şi 50.000 de lei pentru cele juridice.